Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici.×

Jurnalul lui Meredith




Tu, dar nu același tu.

09 Decembrie 2018

Te-am văzut azi din nou...erai tu, dar nu mai ești el, îl ții în lanțuri în temnița din mintea ta pe cel ce odată presupunea că mă iubea. Sau poate chiar ești cel dintotdeauna, dar eu nu mai sunt, și nici nu voi mai putea fi, căci în cea de atunci nu mai încape cea de acum, oricât aș încerca să o las să trăiască, ea moare, iar în minte și-n suflet îmi rămâne doar ca o umbră fantomatică ce nu-mi dă pace. Da, sunt eu, dar cu siguranță nu mai sunt ea, și-mi pare rău pentru că pe mine nu mă iubești, dar pe ea presupuneai c-o iubești.
Îți dedic firmituri de rânduri rupte din inima mea pe care niciodată le vei primi, dar există, sunt acolo, să știi, iar acest niciodată va veni și te va găsi pe tine, chiar și pe mine..și ne va pune față-n față.
Îmi pare rău pentru ceea ce crezi că sunt și nu sunt, îmi pare rău că nu te-am trăit la maxim, îmi pare rău că nu am fost ce sunt acum, îmi pare că nu te-am putut primi în sufletul meu, dar acum sunt alta, și presupuneai că pe ea o iubești.
Îmi pare rău pentru lucrurile spuse la întâmplare sau cele nespuse, făcute sau nefăcute, dar cel mai mult îmi pare rău să-mi pară rău.Am fi putut fi, am fi putut să ne iubim cu foc, să trecem de granițele iubirii normale, am fi putut să ținem piept timpului, oprindu-l pe veșnicie.Am fi putut și totuși nu am putut.
Poate ai fost prea mult pentru mine, iar eu prea puțin pentru tine, dar acum sunt sigură că sunt eu acel „prea mult” pentru tine, căci tot ce n-am primit de la tine, am creat. Tot ce n-am spus, m-a torturat, tot ce nu mi s-a spus am ascultat, tot ce nu am fost am devenit și încă devin, însă sper că și tu te vei înălța deasupra tuturor și că vei fi deosebit, căci pentru mine ai fost și vei rămâne tu, iar acest „tu” este cineva de valoare cu un suflet mereu ascuns, dar cel mai important, ești cineva pe care l-am găzduit în a mea iubire, chiar dacă nu a fost atât de primitoare sau călduroasă precum alte iubiri, dar măcar a mea a fost adevărată.
Meriți mult mai mult decât aceste rânduri sărăcăcioase pe care eu încerc să le cos în istorie, pe parcurs, promit să completez acest veșmânt pentru mine sfânt, la care lucrez de mult, cu gloria care ți se cuvine, dar am nevoie de timp, căci de tine am parte doar în coridoarele rămase pustii în mintea mea, pentru a termina capodopera la care lucrez despre tine.


Comentarii: 0

Conectare:


Am uitat parola


Intră cu Facebook

Despre jurnale

Cele mai citite însemnări sunt premiate zilnic cu LipiPuncte! Scrie şi tu »


Cele mai citite
  1. Tu, dar nu același tu.
    5   0

Descarcă aplicația de Android sau iPhone!

Descarcă din Google Play Descarcă din App Store