Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici.×

Jurnalul lui Caro




Doar eu si atat

01 Aprilie 2019

Sunt cateodata trista, cateodata vesela. Sunt zile in care zambesc pe secunda si nopti intregi in care obrajii imi sunt umezi. Cateodata port surasul chiar si in privire, zambesc cu toate partile trupului meu, insa vin uneori clipe in care si un simplu cuvant, un fapt, poate darama intreg castelul de zambete. Cateodata visele imi par aproape, sunt fericita, optimista iar cateodata imi pierd orice speranta. E atat de mica distanta dintre “posibil” si “imposibil”. Trec prea repede de la o stare la alta! Sunt uneori atat de puternica, incat cred ca pot face orice,atat de puternica incat nimic nu imi pare irealizabil. Si alteori sunt prea dezamagita, prea fara “speranta”. Sunt agitata, sunt sensibila, sunt nelinistita, imi doresc sa stiu prea multe lucruri. Sunt curioasa, foarte curioasa, as planui fiecare minut din viitor. Sunt uneori matura, alteori copila, copila de tot. Sunt cateodata rasfatata, cateodata egoista, sunt prea plangacioasa de multe ori, sau prea zambareata, si mereu in cautarea unei cai de mijloc, pe care se pare ca nu prea reusesc sa o gasesc. Uneori sunt geloasa, grabita, ma incurc singura printre zeci de ganduri. Imi doresc mereu sa nu fiu mintita, imi doresc mereu sa descopar dinainte ceea ce altii ar putea sa imi ascunda! Imi doresc mereu sa nu fiu inselata, imi doresc mereu sa fiu puternica! Dar ma impiedic uneori, obosesc. Ma obosesc lucrurile care imi par imposibile, ma obosesc distantele, ma obosesc zilele in care ma simt singura. Ma obosesc zilele care trec fara sa se intample ceva special! Sunt prea multe stari si prea multe sentimente in mine. Oricat as fi de rea, oricat as fi de neincrezatoare, nu uit niciodata sa iubesc cu toata inima. Eu sunt tot, sunt cand intelegatoare, cand suparacioasa. Sunt cateodata frumoasa, cateodata urata. Depinde de cat de fericita ma simt in ziua respectiva. Dar cel mai adesea ma vad frumoasa in ochii iubitului meu, in sarutul lui sau printre imbratisarile lui. Ma simt uneori singura femeie frumoasa din lume, atunci simt ca el ma iubeste cel mai mult! Uneori sunt sincera si deschisa, alteori ma inchid in mine si ma mint. Ma mint ca totul merge bine, exact atunci cand ar trebui sa ma ridic si sa fac ceva pentru mine, pentru binele meu, pentru reusita mea. Ma mint si ma ascund de ceea ce ar trebui sa infrunt! Devin slaba exact atunci cand trebuie sa fiu puternica. Sunt uneori mandra, atat de mandra si atat de sigura pe mine, incat nu ma poate opri nimeni sa fac ceea ce imi propun! Eu sunt singura care ma opreste, singura care isi incurca drumul! Pentru ca asa cum il pierd, asa il si regasesc. Uneori am prea multa incredere, alteori nici macar in mine. Daca nu pot avea incredere in mine, cum pot avea oare incredere in ceilalti, cand cei mai multi dintre cei apropiati m-au dezamagit si m-au uitat. Cateodata am nevoie sa fiu rasfatata si iubita, cateodata am nevoie doar de o prietena care sa ma asculte, cateodata am nevoie de multa lume in jurul meu. Am nevoie de dragostea lui, am nevoie de imbratisarea lui, am nevoie de toate lucrurile dragute pe care le facem impreuna. Uneori imi las sentimentele libere si zbor deasupra tuturor iar alteori nu las pe nimeni sa intre in lumea mea, sa ma descopere, sa ma cunoasca asa cum sunt …Uneori sunt hotarata si stiu exact incotro sa ma indrept. Alteori sunt debusolata, ma ratacesc, ma pierd de tot. Alteori ma cuprinde teama si simt ca nu mai pot sa lupt, sa iubesc, sa iert si ma opresc, ma inchid in mine si plang … Uneori sunt buna, prea buna … si alteori sunt rea si orgolioasa …Sunt asa cum sunt, sunt cate putin din toate. Nu sunt perfecta dar tot ce fac, fac pentru ca cei din jurul meu sa fie fericiti, sa ii vad zambind mereu. Mi-e uneori deajuns zambetul lor pentru a fi si eu fericita. Uneori ma gandesc mai mult la binele lor decat la al meu. Uneori imi doresc atat de mult sa fie totul bine, incat exagerez si dau gres si fara sa vreau poate ca ii supar pe cei pe care ii iubesc. Uneori fac lucrurile pentru ca trebuie si nu pentru ca imi doresc. Cateodata ma satur sa fiu eu cea mai buna, cea mai intelegatoare, sa dau tot si sa nu primesc nimic, dar nu pot fi altcumva … oricat asa incerca … Nu! Nu sunt perfecta … am si calitati, am si defecte … dar niciodata nu am ranit si nu m-am jucat cu sentimentele nimanui, ba din contra … am dat tot ce aveam mai bun in mine pentru a fii bine … Sunt pur si simplu eu! Nimic mai mult!


Citeşte şi:
Într-o lume cu inima surdă!

Comentarii: 0